Albu

Capsula timpului sau 'Umbra porcului'
     media: 0.00 din 0 voturi




Am gasit aceasta invitatie pe blogul Cristealizari . Am spus de la bun inceput ca ma bag si eu, daca ma accepta:) Ideea este interesanta pt ca are o bataie lunga intrucat isi propune "sa retina momente / marturii actuale si asteptari / prognoze personale si / sau la nivel macro pentru 1, 5, 10 ani de la aderarea la UE - speram sa fim tot noi cei care sa rememoreze proiectul la aceste intervale." Exista si un blog dedicat pentru ideea asta aici.

Asadar, incep prin a fi putin sentimental si prin a-mi aduce aminte vremurile in care, inainte de '89 (si chiar si dupa), petreceam Craciunul. Aveam vreo 8-9 ani pe atunci. Luna decembrie nu insemna mare lucru decat in momentul in care venea Craciunul. Mos Nicolae nu exista pentru mine, nu-l stiam. Nu stiam ce sunt alea portocale, ciocolata, batul ala chicios pe care il gasesti pe toate marginile de drum de vanzare, in zilele astea. Habar n-aveam ce sunt aia "mosi" de ciocolata, ghirlande de bomboane sau Tofifee, decat in acea perioada a anului..
Singurul contact cu Tofifee era prin vecinii mei. Eu stateam la etajul trei, iar ei la patru. Erau si ei o fata si un baiat, asa cum eram eu baiat si aveam o sora. Si ei, norocosii de ei, aveau o matusa plecata in Germania. Adica fugita in Germania. Si ea le trimitea tot soiul de bunatati. Acolo am vazut prima data ou kinder si tofifee. Ce minune era cu oul ala kinder. Nu mi-l puteam scoate din cap zile in sir! Primeam unul, cam de mos Nicolae, de la vecinii mei. Si ii tineam minte gustul pana la Craciun.
La Craciun era alta poveste. Tata lucra la o fabrica de mobila. Si de fiecare Craciun primeau de la sindicat, parca, cate o punguta cu cadouri pentru copii. Atunci era dezmat. Tin minte cum il asteptam in zilele dinaintea Craciunului. Cata pofta aveam! Si venea el, cam in ajunul de Craciun cu plasuta de la fabrica de mobila cu cate 3-4 portocale, niste ciocolatele din alea mici, Scufita rosie parca le spunea. Erau mici si rotunde, trebuie sa le stiti. Si cateodata ne mai dadeau si niste creioane si poate un caiet. Dar, evident, creioanele nu ma prea interesau si nici caietele. Totul se reducea la cele cateva portocale, poate o banana, doua si ciocolatelele. Tata nu voia sa mi le dea. Se intelegea cu mama sa le puna in dimineata de Craciun direct sub bradut. Cica le aducea mosul. A tinut asa faza, pana am mai crescut si nu ma mai puteau prosti. Si apoi venea Craciunul. Cu taiat de porc in fata blocului. Asta dupa '89, cand deja era "democratie, domle".Nu stiu cati dintre voi au trait asa ceva, dar eu inca imi aduc aminte cum se imprima urma porcului proaspat sacrificat dupa ce il prajeau cu masina cu lemne direct pe asfalt. Si tinea urma asa pana vara cand ajungeam din nou in fata blocului si jucam fotbal peste umbra porcului si o consideram punctul de la 11 metri.

Dar toate astea vor disparea. Ele au disparut deja, oricum. Nu mai exista decat in amintirile mele. Si acum, poate, in ale voastre. Odata cu accederea la UE, porcul trebuie anesteziat inainte de "sacrificare", sindicatele trebuie (si sunt deja, mai mult decat) politizate, oua kinder si tofifee sunt pe toate gardurile.

To be continued...

Tag Technorati:








Comentarii

Exact asta este ideea, ai prins-o perfect. Aste este Romania de azi.
"Peste niste ani nu stiu cate dintre lucrurile astea vor mai exista, de cate dintre ele isi va mai aminti cineva. Hai sa le punem in capsula Timpului."

Pot sa-ti preiau "contributia" la Capsula Timpului ?

Voi mai posta pe blog idei despre ce ar trebui sa fie aceste "contributii". Mai revino din cand in cand.
La sfarsitul zilei voi scrie un raport al zilei 1"
de Cristea in data de 2006-12-07 13:25
desigur ca poti sa preiei ideile de aici, cu toata contributia mea(via albu':)). am spus ca ma bag la proiect pentru ca e interesant. voi mai face exercitii dintr-astea de rememorare sau poate chiar de prezicere:)).

Spor!
de albudalbu in data de 2006-12-07 13:35
ciocolata tip "scufita" am mai gasit si relativ recent pe la chioscuri in piata veteranilor, banuiesc ca sunt si prin alte locuri. erau ciocolatelele alea grosutze, de marimea unei monezi mai mari, invelite in poleiala, peste care era lipita ca o "curea" colorata, imprimata cu desene din povesti clasice. nu stiu insa daca se mai cheama asa, insa nu pot rezista sa nu-mi cumpar de fiecare data cand le gasesc, ce-i drept destul de greu.
gustul ala e inconfundabil, mai ales continutul. beats any tofifee, milka, etc, pentru ca are aroma copilariei :)
de zuza in data de 2006-12-09 15:30
@Zuza si altii: Zestrea nu inseamna numai trecut, ci si prezent si chiar un pic de visare pentru viitor. Ce ne intereseaza sa punem in "Capsula" gasiti la http://cristea.wordpress.com/2006/12/08/zestre-%e2%80%93-zestre-dar-pana-unde/
de Adrian Cristea in data de 2006-12-09 18:34


Comentariile sunt interzise la blogurile neactualizate mai mult de 90 de zile
   
 
 
Powered by www.ablog.ro
Termeni si Conditii de Utilizare